Ciberiada by Stanislaw Lem

Author:Stanislaw Lem [Lem, Stanislaw]
Language: eng
Format: epub, mobi
Tags: ro
Published: 2010-09-11T21:00:00+00:00

Expediţia a cincea sau poznele regelui Baleryon

NU PRIN CRUZIME îşi chinuia supuşii Baleryon, regele Cymberei, ci prin pasiunea sa pentru distracţii. Nu-i plăceau nici banchetele, nici orgiile de o noapte întreagă. Mult mai plăcute erau inimii sale jocurile nevinovate, arşicele, ala-bala-portocala, popa-prostu' sau septicul, început seara şi până dimineaţa, de-a hoţii şi vardiştii, leapşa şi, mai mult ca toate, de-a v-aţi ascunselea. Când urma să ia o hotărâre importantă, să semneze vreun decret de însemnătate naţională, să primească ambasadori extraastrali sau să acorde audienţă vreunui mareşal, regele se ascundea şi, ameninţând cu cele mai grele pedepse, poruncea să fie căutat. Întregul Consiliu de Coroană alerga atunci prin tot palatul, căutând prin toate cotloanele, prin toate ungherele, ciocănind zidurile, întorcând tronul pe toate părţile. Căutările acestea durau uneori foarte mult, căci regele născocea mereu noi şi noi ascunzători. O dată nu s-a putut ajunge la declararea unui foarte important război numai din cauză că regele, ascuns sub o puzderie de oglinjoare şi beculeţe, a stat atârnat trei zile în marea sală a palatului, travestit în candelabru, râzându-şi în pumni de alergătura disperată a curtenilor săi. Cel care-l descoperea primul primea de îndată titlul de Mare Găsitor al Regelui, şi dintre aceştia erau de-acum şapte sute treizeci şi şase la curte. Cine dorea să intre în graţiile regelui trebuia neapărat să-l uimească cu o nouă distracţie, care îi era încă necunoscută. Asta nu era deloc uşor, căci Baleryon era neîntrecut în acest domeniu: ştia tot felul de jocuri, de la cele antice, cum ar fi jocul cu numere pare şi impare, până la cele mai moderne, cu retroacţiune, cum ar fi cibercodrul. Uneori spunea că totul pe lume nu e decât un joc, adică o distracţie, şi socotea chiar şi domnia lai.

Vorbele acestea uşuratice şi nechibzuite stârneau mânia venerabililor membri ai Consiliului de Coroană, dar mai ales seniorului consiliului, prea luminatul Papagaster, din vechiul neam al lui Matriţius, care suferea din cale-afară din cauză că regele n-avea nimic sfânt, încât până şi înalta sa persoană îndrăznea s-o lase pradă batjocurii generale.

Spaima îi cuprindea pe toţi când regele, dintr-un capriciu neaşteptat, anunţa că are chef de dezlegat ghicitori. De multă vreme făcuse o adevărată pasiune pentru ghicitori şi încă de când se încoronase l-a uluit pe marele cancelar cu întrebarea dacă terchea şi berchea se deosebesc prin ceva şi, dacă da, prin ce anume?

Regele îşi dădu seama de îndată că toţi curtenii, cărora le dădea de dezlegat ghicitori, nu-şi băteau prea mult capul cu ele. Răspundeau cum se nimerea, fără nici o noimă, ceea ce îl supăra tare mult. Lucrurile s-au schimbat în bine abia atunci când regele începu să-i numească în diferite funcţii după cum răspundeau la ghicitori. Începură să curgă degradările sau decoraţiile şi toată curtea, vrând-nevrând, trebuia să ia parte la jocurile născocite de Maiestatea Sa. Din păcate, mulţi curteni îl cam înşelau pe rege, care, deşi bun din fire, nu putea suferi una ca asta. Marele hatman al Coroanei fu condamnat la exil pe viaţă pentru că la audienţe

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.